Trece timpul
Trec anii odata cu el.
Trec visele copilariei
Treci si tu odata cu ele ...
Totul e trecator, nimic nu ramane neschimbat. Nici macar niste simple sentimente. Mi-am dat seama ca nu exista "nu pot" ci "nu as vrea" sau "mi-ar fi greu fara...", "mai bine nu" insa niciodata contextul "nu pot".
Multi mi-au spus insa nu am realizat-o pana acum cateva zile. In ultimul timp nu am avut parte de momente tocmai placute. In ultimele zile am asistat la doua inmormantari: un cunoscut si un vecin.
Suferinta. Lacrimi multe, durere din partea familiei ... Cand au trecut toate? Cand au ramas singuri, fara cel drag langa... Unde au lasat timpul? in urma?...
Stiu cum e sa traiesti pe baza unor amintiri.. e un cerc vicios pot spune. Am fost si eu in situatia asta odata, eram o copila in adevaratul sens al cuvantului, nu ca acum m-as considera foarte mare sau matura. Neh`.
De aproape o saptamana relatia mea merge tot mai prost... nu ma cauta, nu-l mai caut. Nu ne mai vorbim, nu ne mai potrivim?! Acum imi da semne "de viata" desi si alea sunt slabe... Oare asta a fost tot pentru el?
Stiu ca-mi va fi dor, poate asa cum nu ma asteptam sa-mi fie... dar timpul trece si odata cu el vine altceva, altcineva... altcumva!
Nu sufar inca, poate e doar un moment de liniste pentru amandoi. Nu spun ca nu-mi pica bine desi sunt oarecum ingrijorata, nu stiu ce-i in capul lui si nici nu prea vreau sa-mi dezvaluie... e mai bine asa, e alegerea lui si punct.
Cand ma va cauta asa cum trebuia sa-o faca de cateva zile, am sa stiu exact ce sa-i spun, cum sa-i rad si nu-i va pica bine. Faptul ca scuzele lui nu le pot intelege, accepta.. cred ca-l stie. Sau il va afla in curand :(
O bucurie m-a cuprins aseara, cand am aflat [cam cu intarziere ce-i drept] ca un forum drag mie s-a "reparat" ... Eram strans legata de el, m-am simtit bine sa pot reveni acolo. O bucurie puerila poate, asa cum doar la vasta asta poti avea.
Ma simt obosita dupa ziua de azi. Nu am de gand sa dorm inca, e prea devreme pentru asta. Ora mea de culcare e in jur de 1-2, nu 23 :)
Seeya.
stii? in postul asta ma regasesc in unele momente, subliniez, doar in unele. Am realizat pe pielea mea cum timpul trece si trece si trece. Dar am bagat de seama ca ne lasa ceva in urma: o amintire - frumoasa, amara - cuvinte si lucruri ce alcatuiesc viata. Nu uita sa traiesti fiecare moment! Nu uita sa iti aduci aminte ca taria cu care tratezi unele lucruri, ajunge cateodata sa te sufoace cu venin. Aduna regrete intr-un saculet, vor ramane amintiri intiparite in suflet pe care anii isi vor pune amprenta. cu timpul .. Poti visa in alb-negru dezamagirile, momentele mai putin placute din viata, dar traieste in culori fericirea alaturi de cei dragi, deseneaza aripi chiar daca nu stii sa zbori. El va veni la tine si te va prinde de mana sa zburati impreuna ;)
RăspundețiȘtergereVarsa-ti dezamagirile in ploaia de speranta - construieste-ti lumea in care greselile raman in urma, uitate de spinii durerii ce te-au marcat o vreme.
Imparte zambete, imprastie priviri senine si strange lacrimi la periferia povestii tale. Viata e un roman de tragedie, matusica draga ;) Urmeaza-ti drumul impus de inima si invata sa folosesti ratiunea alaturi de ea; e o carare scurta si stramba dar complexa si aparent simpla .. asta e viata! Viata e trecatoare, totul e trecator.
--------------
cu sinceritate,
nepotica ta micuta, Carol ;) [ Evans, mi-e dor de tine rau de tot >:D< daca ti-ai schimbat Id-ul, te rog sa-mi dai add iar ;) )