E ger.

A nins intr-una din zilele astea. Pamantul e cojit de pojghita tare, inghetata iar soarele a ramas lipsit de maretie in fata gerului.
Nu stiu cand s-a hotarat sa vina pentru ca nu a anuntat pe nimeni, cert e ca ne-am trezit cu ea la usa si a trebuit sa o acceptam asa cum e: rece, ploioasa, geroasa, fumurie, rautacioasa..
Astea ar fi cuvintele care ar descrio in vederea mea. Iarna . As vrea sa ninga. Totul sa fie de un alb imaculat din nou.. Sa pasesc simtind cum ceva se topeste sub picioarele mele. Sa desenezi pe zapada .. ca si vara la mare pe nisip.
Si asta ma duce cu gandul la soare si canicula. Nu-mi place iarna. Dar imi place luna lui Decembrie. Cand e armonie, cand e alb, cand fac bradul, cand un suflet cald ma incalzeste..
Si atunci cum as putea sa ma impart sau sa iau o hotarare?! mi-e imposibil parca. Ador toate anotimpurile, fiecare avand sharmul lui. Nu-mi place toamna pentru ca e ploioasa. Dar imi plac frunzele si fosnetul lor.
Nu-mi place primavara pentru ca vremea e nehotarata si variabila. Dar ador ghioceii si toporasii. Vara.. mi-e cea mai draga. Dar atunci cand soarele ma copleseste simt nevoia de putin din darul iernii reci. De vantul unei toamne naravase..
Ciudate ganduri. Si complicate in acelasi timp. La fel ca mine.. ca fiinta umana defapt. Pentru ca niciodata nu ti-e bine. Si atunci cand parca ai fericirea la degetul mic tinzi sa iti scuturi mana pentru a o dezlipi de tine.
(As vrea sa fiu cu tine, iubire.)

Ceea ce tu nu stii..

Oare sunt doar EU si vreo alta perioada de-a mea, in care totul imi iasa prost, in care sunt cu nervii la pamant si vulnerabila supararii.. Sau poate e de vina toamna si soarele ei arzator si incapatanat, care desi suntem in octombrie nu renunta sa ne incalzeasca cu cateva grade in plus fata de cum e normal..
Normal? de ce as vorbi eu de normalitate cand sunt insuportabila si pentru mine, dar mai pentru altii. Cert e ca trec prin incercari grele. Grele nu in sensul fizic.. nu am depus nici un efort pentru o activitate sau ceva asemanator. "Greul" acesta e o povara psihica inainte de toate. Faptul ca trebuie, ca esti nevoita sa ai o incredere oarba in cineva te poate macina mai mult si mai dureros decat multe lucruri. Si asta pe termen lung inca.
Ma simt neputincioasa acum.
Parca as fi abandonata sau pedepsita.
Si stiu ca nu e asa, ca asta e cursul vietii.. dar ce poti sa-i dictezi inimii?
In timp ce eu stau si ma gandesc la posibile scenarii ce se petrec intr-un prezent sau se vor intampla odata , el se simte bine in prezenta altor oameni, pe care eu nu-i cunosc si probabil nici nu-i voi cunoaste degraba. In timp ce mediul, viata, prietenii, locurile frecventate adica o alta plansa a vietii lui il inconjoara, eu raman pe loc, cu temerile mele, cu gandurile otravicioase, cu aceeasi prieteni si cu aceleasi locuri comune, cu aceeasi viata.. Si niciodata nu as fi crezut ca o sa-mi fie atat de greu! Dar imi e. Si sper sa rezist presiunii. Uneori imi simt capul pieptului gata sa erupa iar presiunea din tampla e insuportabila. Dureroasa as putea spune.
Spune ca intelege dar vorbele sunt ... vorbe pana la urma. El intelege si eu simt. Nu e o mare diferenta aici? Oh, si inca cum.
Credeam ca scriind aici ma voi desprinde putin.. dar m-am inselat. Am ramas la fel.

Vine frigul..

S-a racit considerabil in ultimul timp. Si pe de-o parte sunt multumita, sunt satula de diminetile foarte racoroase si pranzurile sufoncante. Imi place stabilitatea in orice.. asa ca ori, ori.
Sunt toata gatita si pregatita pentru seara asta si mai putin e 19:00 si plec. Sper sa ajung la fel de rapid acasa pentru ca vine el .. acum ca e cu faculta, il vad doar 1/saptamana si nu ma declar nicidecum multumita de asta.
Vreau sa imi exprim multumirea fata de sistemul de bacalaureat. Se pare ca limba straina e la alegere :X iar probele orale din ianuarie cred ca vor fi destul de ok. La cele scrise e mai cu cantec, matematica asta bat-o vina :) Dar deh, trecem peste.
Macar bine ca s-au linistit apele cat de cat. Mai asteptam programele care se vor afisa la sfarsitul lunii am inteles. Cam tarziu!
Azi o sa-mi pierd serialul.. probabil si maine. Dar nu-i stres, de aia exista youtube :))
Mi-a adus mama un teanc de haine uscate si ar trebui sa le bag in dulap asa ca asta voi face in urmatoarele 20 de minute cat mai am timp de invarteala prin casa.
Nu am mai scris de ceva timp dar pur si simplu nu am gasit nimic interesant de scris si nici nu m-a tras inima sa caut ceva. Inspiratia ma paraseste de cele mai multe ori din cauza oboselii.
Ahyway, see ya later.